Sometimes fantasy is better than reality so I lay there, creating scenarios in my head. But my expectations are so different from my reality. Nothing ever turns out my way.

duminică, 23 ianuarie 2011

Ce-a fost...a fost...:X:X:X

Totul s-a terminat pentru ca pur si simplu nici unul din noi n-a stiut cum sa actioneze. Imi citesti in privire dragostea arzatoare ce ti-o port? Nu cred, deci e prea mult sa-ti cer sa simti durerea in cuvintele ce ti le rostesc...

Stiu ca traiesti pentru mine, stiu ca vrei sa fii acum langa mine, stiu ca nu ai fi dorit sa ma lasi in urma, dar nu ma poti ierta ca ti-am gresit...de aceia ar fi bine sa inveti A IERTA, iubitule. Tu ai fost in tot acel timp in gandul meu, TU numai TU. Cum as putea sa te recuperez? Oricat as incerca NU gasesc raspunsul la aceasta intrebare, in jurul meu nu vad decat confuzie si un rau de lacrimi. Cum sa alung toamna ce s-a asternut in inima mea asa deodata? Sunt legata de tine, astept sa se lase intunericul noptii cu nerab
dare caci noaptea este doar un pretext sa te pot intalni in visele mele.

 
Daca nu vei fi aici macar invata-ma sa NU te mai iubesc asa mult, sa nu iti mai arunc nici macar o privire, sa pot uita toate acele clipe de vis petrecute in doi. Inainte de a-mi rosti acele doua cuvinte amare <<Adio iubita mea ! >> m-ai imbratisat tare tot si m-ai sarutat altfel decat de obicei, pentru cateva secunde am simtit ca-mi pierd respiratie, ca si cum ar fi ultmul...si ai plecat lasandu-ma cu ochii inlacrimati, iar sunetul pasilor si umbra ta se pierdeau incetul cu incetul in neant.

Acum esti atat de aproape si totusi atat de departe de mine, de neatins as putea spune, iar tacerea ta ma face sa innebunesc. Ai patruns atat de adanc in inima mea. Imi doresc sa te urasc deoarece mi-ai furat inima, si nu vrei sa mi-o inapoiezi ! Ma intreb ce s-a intamplat cu dragostea ce odata ne-a unit..sau poate nu a existat NICIODATA, iar greseala mea a fost doar un pretext pentru a scapa de mine? Hm...nu prea cred caci iubirea se simte, se citeste in privire, iar de fapte numai vorbesc, nu ar trebui sa ma indoiesc. Ma iubesti, dar nu poti trece peste faptul ca ti-am gresit.

Simt ca explodez, nu pot sa dorm asa ca ma asez in mijlocul camerei si aprind o tigara pentru a ma calma. Departe de a ma abtine sa nu ma gandesc la tine imi fac rau, si trebuie sa recunosc ca toate astea mi-au iesit pe dos...Poate ca maine cand ma voi trezi voi vedea lumea cu alti ochi, voi deschide fereastra si voi lasa vantul sa patrunda in camera cu speranta ca va matura toate amintirile adunate de-alungul acestor doi ani.

                                     Catre IMAGINATIA MEA !!! :X:X:X

                          Chiar daca nu mai suntem impreuna noua nu ne pare rau!

4 comentarii:

  1. NU E DOAR IMAGINATIE. MINTI. E SI ADEVAR.

    RăspundețiȘtergere
  2. Poate, dar cum ai ajuns la aceasta concluzie Amanta ta? ? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Si eu sunt de acord cu amanta ta. Undeva, acolo 5% macar e adevar. Pentru ca noi intemeiem fictiunea pe baza adevarului. Pornim de la un lucru mic si marunt si folosim tot ceea ce vrea inima noastra. Nu poti scrie daca nu bagi putin adevar si e dureros, pentru ca daca il cauti printre randuri, il gasesti si doare. Al naibii de rau.

    RăspundețiȘtergere

Soapte ratacite...