Sometimes fantasy is better than reality so I lay there, creating scenarios in my head. But my expectations are so different from my reality. Nothing ever turns out my way.

miercuri, 2 mai 2018

Viata sau moarte...



O singura alegere poate face diferenta…

Azi o sa va spun povestea unei printese aproape fericita. Ea avea tot ce isi dorea. Traia intr-un castel urias alaturi de printul ei pe care il adora. Era acel happy end mult visat.
Dar fericirea sufletului ei era umbrita de un gand intunecat. Era ancorata cu jumatate din suflet in viata, si cu cealalta in moarte. Inca de mica, de cand si-a pierdut nemurirea , datorita unor evenimente nefericite, dar a trait cu asta. Nu stia unde ii este locul, acolo sau aici. Dar a continuat…  stiind ca nu e momentul potrivit, ca ceva lipsea.
Si intr-o zi, cutreierand al ei regat, printesei i s-a deschis o noua cale. Ii era necunoscuta, dar nu s-a oprit din drum. In inima padurii, printre marea aia de verdeata a rasarit un lac de poveste.  A ramas fermecata de vraja lui. Era un lac care se intindea pana in lumea de dincolo. Isi privea ingadurata chipul in oglinda apei. Stralucea, se vedea intr-o noua lumina. Parea un colt de rai, si era asa de multa liniste, linistea pe care a cautat-o toata viata.  Parea atat de... acasa. In timp ce vantul  ii mangaia trupul, i se parea ca aude niste soapte. Era chemarea lacului care ii facea o invitatie speciala in profunzimile lui. Un zambet jucaus si plin de incantare, dar totodata nostalgic i se prelingea pe buze.
Ce ii ramane de facut ? Ar fi egoista daca s-ar dedica unei noi lumi. Acolo era cald si bine. Era o liniste eterna. Se simtea acasa. Dar cei din regat care se bazau pe printesa, cui raman ? Dar ea cui i-ar fi ramas in lumea asta ?  Acolo nimeni nu avea asteptari de la ea,acolo apartinea altcuiva, nu ei insasi ! Isi dorea doar libertate, libertate pt al ei suflet inlantuit de pierderea nemuriri si de asteptarile lor… Nimic sa nu se mai tina de ea, sa-si inece acolo toate durerile !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Soapte ratacite...