Inca incerci sa te feresti de demonii iubirii… este o lupta apriga in trei ,intre tine , creier si inima. O sa razbati chiar daca asta inseamna sa-ti inchizi inima pe vecie. Nu o sa ai absolut nici un regret. Nu vrei sa fii iar sclava acelui demon care te umileste de fiecare data cand ajunge sa te stapaneasca. Pentru tine asta-I iubirea. Un diavol insetat de iubiri bolnave, care se hraneste cu slabiciunile inimii. Paseste pe aripi de intuneric, te amageste aratandu-ti lumea prin ochii iubirii pentru o perioada scurta, ca mai apoi sa te arunce in groapa neputintei si a disperarii. Este crud ce se intampla acolo. Doresti sa ai parte de durere fizica, caci nimic nu se compara cu ranile inimii. Degeaba te zbati, asteptarea-I chnuitoare… mai ales cand te taraste pe un drum intunecat, fara sfarsit, oferindu-ti sperante desarte… Nu ai scapare…umbrele intunericului sunt in urma ta… uneori nici nu stii de ce mai fugi…oricum ti-au ruinat sufletul, iar fara el traim in zadar ! Alege sa-ti fereci inima cu un lacat, sa nu mai lasi pe NIMENI acolo.
Fanteziile unei visatoare !!!
Fanteziile unei visatoare !!!
Da, uneori iubirea este asemenea unui demon, dar care se ascunde în lumina pana își arata fata la întuneric.
RăspundețiȘtergerefoarte bine zis :)
Ștergerefrumos ai scris.
RăspundețiȘtergereexact ceea ce simt eu acum !
RăspundețiȘtergere